Un ghid al lecturii
Deși am mai vorbit despre diversele forme de lectură, iată o structură-cadru clarificatoare, ce poate fi aplicată imediat. Vom afla:
- cum învățăm să citim;
- modul de citire trebuie corelat cu scopul lecturii.
Cele patru forme ale lecturii:
- Lectură elementară
- Lectură de inspecție
- Lectură analitică
- Lectură sintopică
Cum învățăm să citim
Desigur, în cele mai multe cazuri, fiecare va spune că știe deja să citească o carte. Ți s-a predat în școala elementară. Dar știi să citești bine? Există o diferență între citirea pentru înțelegere și citirea pentru informare.
dacă ești ca majoritatea oamenilor, probabil că nu te-ai gândit prea mult la felul în care citești. Dar, atenție, modul în care citești face o diferență enormă în acumularea de cunoștințe.
Mulți oameni confundă cunoașterea numelui a ceva cu înțelegerea. Deși excelentă în practica exersării memoriei, regurgitarea faptelor fără o înțelegere solidă și un context nu-ți va aduce prea mult câștig în lumea reală. De aceea, iată o euristică utilă: orice lucru ușor de digerat este citit pentru informații.
Ia în considerare ziarul, înveți cu adevărat ceva nou? Îl consideri pe autor superior ție când vine vorba de cunoștințe în materie? Probabil că nu sunt șanse. Asta înseamnă că citești pentru informații. Înseamnă că probabil că vei înghiți o părere care nu este a ta, ca și cum ți-ai fi făcut treaba.
Așa citesc majoritatea oamenilor. Dar majoritatea oamenilor nu învață cu adevărat nimic nou. Nu le va oferi un avantaj, nu-i va face mai buni la locul de muncă sau nu le va facilita evitarea problemelor.
Marcarea unei cărți este literalmente o experiență a diferențelor sau a acordurilor tale cu autorul. Este cel mai mare respect pe care i-l poți aduce.
Edgar Allan Poe
A învăța ceva perspicace necesită muncă mentală. Este incomod. Dar, dacă nu doare, nu înveți. Trebuie să găsești scriitori care au mai multe cunoștințe pe un anumit subiect decât tine. Prin reducerea decalajului dintre autor și tine, devii mai inteligent.
Cele patru niveluri ale lecturii
Mortimer Adler identifică patru niveluri de citire:
- Lectură elementară
- Lectură de inspecție
- Lectură analitică
- Lectură sintopică
Cum citești se corelează cu motivul pentru care citești
Scopul lecturii determină modul în care citești. Citirea celui mai recent roman Danielle Steel nu este același lucru cu citirea lui Platon. Dacă citești pentru divertisment sau pentru informații, veți citi mult diferit (și probabil materiale diferite) decât citești pentru a-ți mări înțelegerea. În timp ce mulți oameni sunt pricepuți în citirea pentru informare și divertisment, puțini își îmbunătățesc capacitatea de a citi pentru cunoaștere.
Înainte de a ne putea îmbunătăți abilitățile de citire, trebuie să înțelegem diferențele dintre nivelurile de lectură. Ele sunt considerate niveluri pentru că nu poți trece la un nivel superior fără o înțelegere fermă a celui precedent – sunt cumulative.
1. Lectura elementară
Acesta este nivelul de lectură predat în școlile noastre primare. Dacă citești acest articol, e clar, știi deja cum să faceți acest lucru.
2. Lectura de inspecție
Probabil că fiecare a pățit-o: lectura superficială sunt dăunătoare pentru înțelegere, deși nu în toate cazurile. Utilizarea eficientă a acestor instrumente poate crește înțelegerea. Lectura de inspecție ne permite să privim modelul autorului și să evaluăm meritele unei experiențe de lectură mai profunde.
Există două subtipuri de citire de inspecție:
- Frunzărirea sistematică — e menită unei verificări rapide a cărții prin (1) citirea prefeței; (2) studierea cuprinsului; (3) verificarea indexului; și (4) citirea coperților interioare; asta ar trebui să ne ofere suficiente informații pentru a înțelege capitolele din carte, esențiale pentru argumentul autorului; scrutează ici și colo, dar niciodată cu mai mult de un paragraf sau două; frunzărirea ne ajută să luăm o decizie: merită această carte mai mult din timpul și atenția mea? Dacă nu, las-o jos.
- Citirea superficială — exact asta faci acum; nu te gândești la argument, nu cauți aprofundări, nu iei notițe; dacă nu înțelegi ceva, mergi mai departe; ceea ce câștigi din această citire rapidă te va ajuta mai târziu, când te vei întoarce și vei depune mai mult efort în citire; acum ajungi la un alt punct de decizie: acum că înțelegeți mai bine conținutul cărții și structura acesteia, vrei să o înțelegi?
Lectura de inspecție îți oferă esența lucrurilor, iar uneori, doar asta este tot ce ne dorim sau avem nevoie. Dar alteori, vrem mai mult. Mai mult înseamnă să înțelegem…
3. Lectura analitică
Francis Bacon remarca: „unele cărți trebuie gustate, altele trebuie înghițite, iar unele, puține, trebuie mestecate și digerate”.
Putem asimila lectura analitică cu acea mestecare și digerare. Așa se face treaba.
Citirea analitică este o lectură amănunțită.
Dacă citirea de inspecție este cea mai bună pe care o puteți face rapid, aceasta este cea mai bună citire pe care o poți face acordându-i timp.
În acest moment, începi să-ți angajezi mintea și să „sapi” pentru a înțelege ceea ce se spune. Este recomandabilă luarea de notițe, sau folosirea notelor marginale pentru a conversa cu autorul.
Există patru reguli pentru citirea analitică:
- Clasifică cartea după tip și subiect.
- Stabilește despre ce este vorba în întreaga carte cu cea mai mare concizie.
- Enumeră părțile sale majore în ordine și relația lor și marchează aceste părți așa cum ai subliniat întregul.
- Definește problema sau problemele pe care autorul încearcă să le rezolve.
Probabil veți observa că, deși acestea sună destul de ușor, implică multă muncă. Din fericire, lectura de inspecție pe care ați făcut-o deja v-a pregătit pentru asta.
După o lectură de inspecție, veți înțelege cartea și opiniile autorului. Dar asta nu înseamnă că vei înțelege subiectul mai larg. Pentru a face acest lucru, trebuie să folosești lectura comparativă pentru a sintetiza cunoștințele din mai multe cărți despre același subiect.
4. Lectură sintopică
Aceasta este cunoscută și sub denumirea de lectură comparativă și reprezintă cea mai solicitantă și dificilă lectură dintre toate. Citirea sintopică presupune citirea multor cărți pe același subiect și compararea și contrastarea ideilor, vocabularului și argumentelor.
Această sarcină este întreprinsă prin identificarea pasajelor relevante, traducerea terminologiei, încadrarea și ordonarea întrebărilor care necesită răspuns, definirea problemelor și purtarea unei conversații cu răspunsurile.
Scopul nu este de a obține o înțelegere generală a unei anumite cărți, ci mai degrabă o înțelegere a subiectului și o dezvoltare fluentă și profundă.
Totul este despre identificarea și completarea lacunelor tale de cunoștințe.
Există cinci pași pentru citirea sintopică:
- Găsirea pasajelor relevante — Trebuie să găsești cărțile potrivite și apoi pasajele care sunt cele mai relevante pentru a-ți satisface nevoile. Deci primul pas este o citire de inspecție a tuturor lucrărilor pe care le-ai identificat ca fiind relevante.
- Aducerea autorului la termeni — În citirea analitică, trebuie să identifici cuvintele cheie și modul în care acestea sunt utilizate de către autor. Acest lucru este destul de simplu. Procesul devine mai complicat apoi, deoarece fiecare autor a folosit probabil termeni și concepte diferite pentru a-și încadra argumentul. Acum îți revine sarcina de a stabili termenii. În loc să folosești limbajul autorului, trebuie să îl folosești pe al tău. Pe scurt, acesta este un exercițiu de traducere și sinteză.
- Obținerea clară a întrebărilor — În loc să te concentrezi pe problemele pe care autorul încearcă să le rezolve, trebuie să te concentrezi pe întrebările la care vrei să obții tu răspuns. Așa cum trebuie să ne stabilim propria terminologie, tot așa trebuie să ne stabilim propriile propuneri, aruncând lumină asupra problemelor noastre la care autorii oferă răspunsuri. Este important să încadrezi întrebările în așa fel încât toți sau majoritatea autorilor să poată fi interpretați ca oferind răspunsuri. Uneori s-ar putea să nu primim un răspuns la întrebările noastre, deoarece s-ar putea să nu fi fost văzute ca întrebări de către autori.
- Definirea problemelor — Dacă ai pus o întrebare clară la care există mai multe răspunsuri, atunci a fost definită o problemă. Răspunsurile opuse, acum traduse în termenii tăi, trebuie ordonate unul în raport cu celălalt. Înțelegerea mai multor perspective într-o problemă ajută la formarea unei opinii inteligente.
- Analizarea discuției — Este pretențios să ne așteptăm să găsim un singur adevăr necontestat la oricare dintre întrebările noastre. Răspunsul nostru este obținut prin conflictul de răspunsuri opuse. Valoarea este discuția pe care o ai cu acești autori. Acum poți avea o opinie informată.
A deveni un cititor exigent
Citirea înseamnă a pune întrebările potrivite în ordinea corectă și a căuta răspunsuri. Există patru întrebări principale pe care trebuie să le pui la fiecare carte:
- Despre ce este această carte?
- Ce se spune în detaliu și cum?
- Este această carte adevărată în întregime sau în parte?
- Și ce-i cu asta?
Adaptare după How to Read a Book
- Schimbare de soluție - 17 octombrie 2024
- Pseudoștiința medicală (16) - 10 octombrie 2024
- Pseudoștiința medicală (15) - 9 octombrie 2024