Încă sub influența acestei cărți
Da, prieteni, e adevărat: grecii antici nu făceau distincție între filozofie și știință și nici nu au (re)cunoscut gama de discipline precum fizica, chimia, matematica, astronomia, etc., așa cum societatea contemporană a secționat cunoașterea. În acele vremuri, pur și simplu nu exista profunzimea cunoștințelor și gama de informații care, ulterior, au condus la formarea unor discipline separate. În antichitatea greacă, un om putea fi expert în mai multe domenii. Azi, odată cu tendința specialiștilor de a cunoaște din ce în ce mai multe despre tot mai puțin (numind asta specializare), capacitatea de a ține pasul cu cercetările detaliate în mai mult de un domeniu devine aproape imposibilă. Dar pe vremea lui Thales, Pitagora și Aristotel asta era norma. Oamenii se așteptau ca un individ cu cunoștințe într-un domeniu să fie competent și în altele. Și mulți au fost.
Gânditorii nu separau domeniile
Grecii au avut mare succes în domeniile matematicii, în special în geometrie, împrumutând foarte multe de la egipteni (cei ce se concentrau în primul rând de aplicații practice). Dar, fără a se opri aici, au ridicat ștacheta teoretică și intelectuală pe noi culmi. Cartea clasică a lui Euclid despre Elementele de geometrie a fost principalul manual din lume timp de aproape două milenii.
Și nu s-au oprit la asta, punându-și amprenta și în astronomie. O înțelegere a astronomiei a fost importantă în înțelegerea și reglementarea activității agriculturii. De asemenea, a fost esențială în dezvoltarea unui calendar precis și critic pentru navigație. Deși egiptenii și babilonienii făcuseră progrese mari în astronomie, munca lor s-a bazat în mare măsură pe secole de observații. Grecii au fost cei care au introdus matematica în astronomie, extinzând foarte mult gama de întrebări la care se puteau da și răspunsuri despre sistemul solar. În secolul al III-lea î.Hr., astronomul grec Aristarh a avansat teoria conform căreia Soarele, nu Pământul, era centrul sistemului solar. În pofida acestei afirmații, lumea a avut nevoie de aproape încă două milenii pentru a ajunge la aceeași concluzie. Un alt grec, Eratostene, a calculat cu precizie circumferința pământului și diametrul acestuia.
Studierea naturii lucrurilor, ceea ce azi numim fizica, a început serios în Grecia în secolul al VI-lea î.Hr. Cu puține excepții (de exemplu, lucrările lui Aristotel și Pitagora), studiul a fost o activitate intelectuală fără ajutor în ceea ce privește experimentarea controlată, cea care azi este o practică standard.
Aristotel, la fel de bun ca filozof și ca om de știință. a scris mai multe tratate despre animale, aceste lucrări punând bazele zoologiei. Tot lui i se datorează, de asemenea, lucrări importante asupra plantelor, deși nu în aceeași măsură cu publicațiile sale temeinice despre viața animală. Totuși, a avut o influență puternică asupra altor savanți, cum ar fi Teofrast, care a pus bazele științei botanice.
Chiar dacă nu există dovezi că Socrate ar fi scris vreodată ceva, el a fost primul dintre marii gânditori ai Atenei, cel puțin pe baza informațiilor ajunse până la noi. Putem înțelege ideile sale din scrierile lui Platon și Xenofon. Socrate a contestat morala și căutarea puterii concetățenilor săi și a plătit prețul suprem, cu propria viață. El este amintit ca părintele studiului eticii.
Factori de influență
Au existat mai mulți factori care au influențat dezvoltarea medicinei în Grecia antică. În primul rând, a existat forța puternică a religiei cu zeii și zeițele ei care se ocupau de vindecare, moarte și ciumă. Apoi, a existat influența unor contacte comerciale precum Egiptul (care învățase multe din practicile sale de mumificare) și Mesopotamia (unde se publicaseră documente medicale cuprinzătoare pe tăblițe de lut cu mult înainte de anul 1000 î.Hr.). Din acestea și din alte zone estice, grecii au dezvoltat și o gamă enciclopedică de medicamente pe bază de plante. La toate acestea s-a ajuns din necesitatea tristelor consecințe ale războaielor – o varietate de răni și tăieturi cauzate de săgeți, săbii, sulițe și accidente – multe descrise atât de viu și precis în Iliada lui Homer.
Doar tratarea acestor victime a oferit o mulțime de experiențe și informații practice aplicabile în altă parte. Deși religia greacă a împiedicat disecția umană în perioadele Arhaică și Clasică, după întemeierea Școlii Alexandrine, situația s-a schimbat. Medicii și cercetătorii au făcut progrese în unele domenii, progrese nedepășite până prin secolul al XVIII-lea.
Așa cum războiul a condus până la urmă la îmbunătățiri semnificative în practicile medicale, la fel a avut impact și în domeniul ingineriei. Savanți precum Arhimede au devenit ingineri militari, inventând și îmbunătățind armele defensive și ofensive. Au existat, în plus, și alte inovații precum angrenajul, șurubul, motorul cu abur, presa cu șurub și așa mai departe. Dar atitudinea predominantă a Greciei față de munca manuală și dispozitivele de economisire a forței de muncă nu a încurajat și nici nu a recompensat foarte mult inovația (cu excepția celei din sfera militară). Iată de ce, atât de multe invenții au rămas mai degrabă curiozități decât instrumente de schimbare.
Pregătiri pentru o iarnă „filosofică”…
Cele de mai sus s-au dorit câteva precizări asupra coexistenței științei și filosofiei antice. E doar un pretext pentru mine de a-mi manifesta speranța unei „ierni filosofice”, având în vedere faptul că, de la Galaxia Gutenberg mi-a venit pachetul cu cele 10 volume ale lui Giovanni Reale grupate sub titlul „istoria filosofiei antice”:
Și iată ce conține pachetul:
- Vol 1: orfismul şi presocraticii
- Vol 2: Sofiştii, Socrate şi micii socratici
- Vol 3: Platon şi Academia antică
- Vol 4: Aristotel şi peripateticii
- Vol 5: Cinismul, epicureismul şi stoicismul
- Vol 6 : Scepticismul, eclectismul, neoaristotelismul şi neostoicismul
- Vol 7: Renaşterea platonismului şi a pitagorismului, Corpus Hermeticum şi Oracolele caldeene
- Vol 8: Plotin şi neoplatonismul păgân
- Vol 9: Direcţiile principale ale gândirii antice şi lexicul
- Vol 10: Bibliografia gânditorilor greci și romani
Vorbim despre un total de 3.556 de pagini despre primii gânditori ai omenirii și despre marile lor realizări ce-au pus temelia civilizației occidentale. Nu e de ici-colea…
Sper ca timpul să-mi permită parcurgerea lor și plăcerea de a vă oferi recenzumatele corespunzătoare…
- Schimbare de soluție - 17 octombrie 2024
- Pseudoștiința medicală (16) - 10 octombrie 2024
- Pseudoștiința medicală (15) - 9 octombrie 2024