Cea mai recentă achiziție: „GEB”

Cea mai recentă achiziție: „GEB”

GEB

GÖDEL, ESCHER, BACH

 
Volum distins cu premiul Pulitzer

O metaforică fugă despre minte și mașină în spiritul lui Lewis Carroll
Brilianta Ghirlandă Eternă
„Despre ce este, de fapt, această carte, Gödel, Escher, Bach: Brilianta Ghirlandă Eternă, cunoscută de obicei după acronimul său, „GEB”?
În librării, GEB poate fi întâlnită pe rafturile celor mai diverse secțiuni, între care nu doar matematică, științe generale, filosofie și științe cognitive (ceea ce are sens), dar și religie, ocultism sau Dumnezeu mai știe ce. De ce e atât de greu de înțeles cu ce se ocupă această carte? Cu siguranță, nu e vorba doar de lungimea ei. Nu, lucrul acesta se datorează în parte faptului că GEB explorează, și nu doar într-un mod superficial, un ansamblu atât de eterogen de subiecte – fugi și canoane, logică și adevăr, geometrie, recursivitate, structuri sintactice, natura sensului, budismul zen, paradoxuri, creier și minte, reducționism și holism, colonii de furnici, reprezentări mentale și concepte, traducere, computere și limbaje de programare, ADN, proteine, cod genetic, inteligență artificială, creativitate, conștiință și liber arbitru – uneori chiar și artă și muzică, dintre toate lucrurile! –, încât multora li se pare imposibil să îi localizeze tema centrală.”

În primul rând, să precizez autorul: Douglas R. Hofstadter!

Iată cum îl prezintă Editura Humanitas:

„DOUGLAS R. HOFSTADTER (n. 1945) este un autor american, profesor de științe cognitive și literatură comparată la Universitatea din Indiana și, în cadrul aceleiași instituții, director al FARG (Fluid Analogies Research Group) la Centrul de Cercetare a conceptelor și Cogniției. În 1965, Hofstadter a absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universității Stanford și, zece ani mai târziu, și-a susținut lucrarea de doctorat în fizica stării solide la Universitatea din Oregon. Pasiunea din tinerețe pentru teoria numerelor și logică, la care se adaugă fascinația continuă pentru mintea umană – de la natura conștiinței la mecanismele creativității și până la studiul analogiilor și conceptelor fluide – l-au condus la scrierea cărții care i-a adus celebritatea: Gödel, Escher, Bach: an Eternal Golden Braid, distinsă cu Premiul Pulitzer și cu American Book Award în 1980. Câteva decade mai târziu, Hofstadter a redeschis dezbaterea asupra problemelor conștiinței în I Am a Strange Loop (pentru care primește Los Angeles Times Book Prize) și The Mind’s I, scrisă în colaborare cu Daniel C. Dennett. Hofstadter a manifestat dintotdeauna un adânc interes pentru studiul limbilor și, în special, pentru potențialul creativ al constrângerilor și analogiilor impuse de traducerea unui text dintr-o limbă în alta, un interes pe care l-a exploatat în Le Ton beau de Marot: In Praise of the Music of Language, precum și în traducerea a două romane în engleză: eugene Onegin de Aleksandr Puşkin şi That Mad Ache, titlul anagramatic pentru La Chamade de Françoise Sagan. Între 1981 și 1983, Hofstadter a colaborat cu revista Scientific American, unde a preluat de la Martin Gardner rubrica „Mathematical Games“ și a reinventat-o, din nou anagramatic, ca „Metamagical Themas“. Seria de articole explorând teme extrem de variate precum studiile lui Frédéric Chopin, dilema prizonierului, limbajul informatic Lisp, testul Turing și multe altele a fost ulterior publicată în volum.”

Deocamdată, cartea își va găsi loc în raft, cu speranța că, într-o foarte bună zi, îi va veni rândul la lectură…

Oricum, achiziția ei a fost un impuls de moment, și da, sunt convins că lectura ei va presupune un oarece efort și chiar voință. Dar, toate la vremea lor… Zic și eu…

MIHAI Sandu
Urmărește-mă
Ultimele postari ale lui MIHAI Sandu (vezi toate)

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top