Warning: Undefined array key "series_post_list_box_selection" in /home/deepdesi/public_html/citesc/wp-content/plugins/organize-series/orgSeries-template-tags.php on line 189
Warning: Undefined variable $maximum_items in /home/deepdesi/public_html/citesc/wp-content/plugins/organize-series/addons/post-list-box/classes/PostListBoxRenderer.php on line 54
Notă:
Întâi discipol, apoi cât pe ce sclav și apoi întemeietor de școală
După condamnarea la moarte a lui Socrate, cel mai strălucit discipol al său, Platon, a părăsit Atena, ajungând până în Sicilia. Aici a încercat să-l educe pe tânărul Dion, membru al familiei tiranului Siracuzei, în spiritul regelui-filosof, credință puternică a lui Platon.
După eșecul acestei tentative, răscumpărat de prieteni, Platon revine la Atena. Avea deja patruzeci de ani. Întemeiază celebra Academie, în cadrul căreia își dezvoltă învățăturile, până la moartea sa, la optzeci de ani.
S-a dedicat căutării „adevăratului bine”.
Se subliniază aici o chestie fundamentală: oamenii nu pot rămâne înrădăcinați unei opinii inițiale, și nu trebuie să aibă aroganța menținerii ei împotriva dovezilor…
Teoria ideilor
Platon a fost filosoful Ideilor. De fapt, putem recunoaște reluarea mai vechii probleme ridicate de Școala din Milet, respectiv ce persistă în decursul devenirii și al efemerului, dacă totul trece? Platon ne spune că ideile, ele reprezintă perenitatea. Ele ar fi adevărata realitate. Cu o deosebire:
Ceea ce încearcă Platon să explice este aceea că gândirea omului implică și un nivel ce nu provine din experiență, dar de care depinde relația noastră cu experiența. Oricum, pentru Platon, Ideile reprezintă ceva foarte concret, toată realitatea înconjurătoare, de la obiecte la concepte morale fiind niște reflexii incomplete, particulare ale Ideilor.
Peștera
Mitul peșterii este, probabil, cea mai celebră povestire imaginată de Platon.
Sufletul
În concepția lui Platon, sufletul e nemuritor. Sufletul se aseamănă cu ideea, dar nu e idee. Pentru că sufletul are o istorie. Căci de n-ar avea o istorie, sufletul n-ar fi liber, Binele neavând sens. Dar sufletul poate alege răul, poate alege să se înjosească, dar nu poate alege să moară.
Eros
Tema iubirii e tratată în dialogul „Banchetul”.
Statul
În întreaga operă a lui Platon pare a fi prezentă problema politicului. Dar anume două lucrări tratează explicit tema: „Republica” și „Legile”.
Interesații pot găsi „Legile” aici…
Unii au considerat „Republica” drept un model de stat ideal. Alții au considerat că în această lucrare statul nu este decât o amplificare a omului individual, pentru a facilita înțelegerea a ceea ce trebuie să fie omul.
La Platon, „dreptatea” e cu totul altceva decât ceea ce înțelegem azi, neavând nimic în comun cu „egalitatea”. Dreptatea înseamnă „armonie”. Așa se face că, de fapt, Platon caută un stat „armonios”. Iar politica trebuie subordonată moralei.
Voi continua să ofer conținut interesant (cel puțin în opinia mea 😛 )!
Dacă suntem pe aceeași lungime de undă, poate ai vrea să mă susții:
- Schimbare de soluție - 17 octombrie 2024
- Pseudoștiința medicală (16) - 10 octombrie 2024
- Pseudoștiința medicală (15) - 9 octombrie 2024
