Sfântul Augustin

Comentează / Blog / De

Warning: Undefined array key "series_post_list_box_selection" in /home/deepdesi/public_html/citesc/wp-content/plugins/organize-series/orgSeries-template-tags.php on line 189

Warning: Undefined variable $maximum_items in /home/deepdesi/public_html/citesc/wp-content/plugins/organize-series/addons/post-list-box/classes/PostListBoxRenderer.php on line 54
Acesta e articolul 10 din 21 al seriei „Mirarea filosofică”
Navigare în serie< Stoiciifilosofia medievală >

Notă:

Deja, în perioada vieții lui Augustin, diferențele dintre filosofie și teologie erau foarte greu de făcut… Creștinismul își cam înlăturase ceea ce considera a fi o concurență periculoasă, gândirea filosofică…
Născut în 354 în Nordul Africii, cu o mamă creștină și foarte cucernică, totuși, tinerețea lui Augustin a fost marcată de desfrânare. Inițiat în filosofie prin intermediul scrierilor lui Cicero, brusc, la treizeci și trei de ani a apărut… convertirea…
Sf. Augustin

Convertire pe bază de… Platon?

Nu am apucat (încă) să citesc lucrarea de căpătâi a lui Augustin, „Confesiuni”. Și înclin să apreciez că fără o credință puternică e dificil de înțeles. Jeanne Hersch ne spune că, în conformitate cu „propria-i apreciere, convertirea la creștinism a pregătit-o în el lectura lui Platon, apoi cea a lui Plotin”. Și că o posibilă explicație a acestui fapt ar fi aceea că „nu poți«mima» în sinea ta demersul gândirii platoniciene fără să te deschizi unei transcendențe”.

„Gândirea lui Augustin pendulează între filosofia antică și creștinism, între filosofie și religie, între filosofie și teologie.”
„Mirarea filosofică” – Jeanne Hersch
Tweet

este clar totuși că punerea problemelor se face, dacă nu diferit de antici, cel puțin într-o altă lumină. Astfel gânditorul are în minte nu doar o altă experiență, dar și alte autorități, necunoscute filosofiei…

Astfel, în primul rând, învățătura ar trebui subordonate, pusă în conformitate cu o tradiție dată, cu o Revelație, renunțând astfel la o anumită coerență rațională. Acum, accentul cade pe emoțional, pe experiența trăită a sufletului. Într-o astfel de filosofie, „teoria e întotdeauna existențială”, avându-și bazele în experiența religioasă a autorului.

„Să luăm un exemplu: strălucita carte a XI-a a „Confesiunilor”. Ai sentimentul că Augustin se aventurează într-o pădure virgină unde na pătruns încă nici o făptură omenească: el pune problema timpului. Și se miră: timpul, pentru noi, înseamnă trecutul, viitorul și prezentul. Or timpul trecut nu mai este, viitorul nu este încă, iar prezentul nu-i decât o limită punctuală între cele două. Cum să înțelegem așa ceva? Unde este, așadar, timpul? A dispărut, s-ar zice că nu e nicăieri.”
„Mirarea filosofică” – Jeanne Hersch
Tweet

Rațiune și credință

Desigur, Augustin nu avea cum să evite problema raportului dintre rațiune și credință…

„Rațiunea își are propriile ei exigențe, a căror valabilitate nu cunoaște limite. Ea nu tolerează să fie constrânsă să-și întrerupă interogațiile în fața unor limite prescrise și nu se lasă niciodată intimidată. Ea nu înțelege să recunoască nici o autoritate exterioară, căci asta ar însemna să se renege pe sine.”
„Mirarea filosofică” – Jeanne Hersch
Tweet

Și asta în condițiile în care credința se referă la Revelație, cea care, pentru credincios pare a fi mai apropiată de adevăr decât cunoașterea oferită de rațiune. Astfel, credinciosul nu-și subordonează credința rațiunii. Aici, putem cumva identifica o ireconciliere categorică, aș spune.

Cum încearcă Augustin să rezolve problema?

„Pentru el, credința precedă rațiunea și înțelegerea.”
„Mirarea filosofică” – Jeanne Hersch
Tweet

Abia apoi i se permite capacității de înțelegere să intre în scenă, înțelegerea intelectuală căutând doar să se înțeleagă pe sine.

„Augustin găsește celebra formulă: credo ut intelligam. Nu: cred, deși înțeleg, sau: cred, dar vreau să înțeleg, ci invers: cred pentru ca să înțeleg. Vedem aici ce anume caracterizează în chip esențial atitudinea credinciosului față de rațiune.
„Mirarea filosofică” – Jeanne Hersch
Tweet

De precizat că un o astfel de abordare are sens doar pentru credincios. Ne-credinciosul care ar vrea să intuiască măcar acest sens ar trebui, în măsura posibilului, să imite lăuntric atitudinea credinciosului.

„ideea directoare este deci că credința precede înțelegerea, dar totodată că ea caută înțelegerea – fides quaerens intellectum – și că ea, credința, este o condiție indispensabilă a acestei înțelegeri. «Cred pentru ca să înțeleg.» Aceasta înseamnă că esențialul nu poate fi cunoscut doar cu ajutorul rațiunii. Pentru ca rațiunea să atingă ceea ce urmărește, trebuie să fie dată mai întâi hrana credinței. Rațiunea singură nu ar reuși.”
„Mirarea filosofică” – Jeanne Hersch
Tweet

Dacă ar fi să exprim o opinie personală, pare totuși că, indiferent de acest joc adiacent cu raporturile dintre rațiune și credință, Augustin nu face decât să subordoneze rațiunea unei autorități exterioare, renegându-se astfel pe sine însăși. Dar poate că e doar opinia unui necredincios… 🙂 

Absurdul

Augustin mai ia o temă în discuție: problema contradictoriului, a absurdului. Și o face reluând mai vechea formulă: cred pentru că e absurd…

„El reia formula mai veche: cred pentru că este absurd, care înseamnă: tot ceea ce ascultă de regulile logicii noastre este mai întâi omenesc; în schimb, ceea ce este divin, ceea ce se situează dincolo de rânduiala omenească și, ca atare, transcende logica noastră nu se lasă în nici un chip redus la aceasta.”
„Mirarea filosofică” – Jeanne Hersch
Tweet

Creația din nimic

Cu această ocazie iată, gândirea occidentală e șocată prin introducerea de către doctrina creștină a ideii creației din nimic. Doar Dumnezeu exista „înaintea” lumii, și, un sens ce nu-l putem explica, chiar „înaintea” timpului…

„În tradiția iudeo-creștină, nu există numai o istorie a naturii ca istorie a universului; nu există numai o istorie a omenirii ca istorie a popoarelor și culturilor; ci există și o istorie supranaturală, în care Dumnezeu însuși dobândește caracter istoric.”

Apoi apare problema învățăturii trinitare, în cadrul căreia se vorbește despre „trei Persoane în una”, chestie confuză, încercarea de clarificare venind prin noțiunea de trei ipostaze, trei funcții, trei aspecte, trei roluri…

Problema răului

Care e proveniența răului?

„Conform interpretării lui Augustin, urmat de o întreagă tradiție de gânditori, răul e în realitatea creată însemnul neantului din care ea a fost scoasă. Răul este, oarecum, semnul caracterului «creat» al creaturii, care, întrucât este creată, nu poate avea plenitudine divină.”
„Mirarea filosofică” – Jeanne Hersch
Tweet

Sigur că cineva ar putea spune că totuși omul a fost creat „după chipul și asemănarea” lui Dumnezeu. Putea fi astfel pus răul în om? Altcineva ar răspunde că vorbim doar de o „asemănare”, lucru ce lasă loc pentru așa ceva…

Timpul și eternitate

Apare problema predestinării și ideea că pentru Dumnezeu, timpul e suprimat, El fiind în afara acestuia, fiind în eternitate… În acest context, apare o afirmație șocantă:

„Dacă eternitatea există, timpul nu există. Dar nici în ipoteza că eternitatea nu există, timpul nu există.”
„Mirarea filosofică” – Jeanne Hersch
Tweet

Aș mai remarca o idee cu grad mare de generalitate în procesul de apropiere de filosofie…

Abordarea oricărei probleme presupune abordarea unui mister:

„Există, astfel, în orice problemă un mister. Densitatea ei, impactul ei sunt misterioase. Iar «soluțiile» pe care încercăm să i le dăm nu sunt decât raze de lumină proiectate asupra misterului, nu pentru a-l distruge, ci pentru a-i face simțită adâncimea.
Misterul, în filosofie, nu se înlătură. El se adâncește atunci când îl luminăm.”
„Mirarea filosofică” – Jeanne Hersch
Tweet

Și în acest context, nu pot să nu-mi amintesc spusele lui Blaga:

eu nu strivesc corola de minuni a lumii
și nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea

Un video

O conferință Edictum…

Voi continua să ofer conținut interesant (cel puțin în opinia mea 😛 )!
Dacă suntem pe aceeași lungime de undă, poate ai vrea să mă susții:

MIHAI Sandu
Urmărește-mă
Ultimele postari ale lui MIHAI Sandu (vezi toate)

Related Posts

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top