O discuție utilă N-ai vrea să fii parte a acestei platforme? Abonează-te!
O analiză necrispată a trei decenii de România Read More »
Cui îi pasă de intimitate? Episodul 10 al seriei de episoade dedicate post-adevărului tratează nu doar problema intimității (a ceea ce se numește „privacy”) pe internet, dar și un aspect mult mai subtil al relației complet dezechilibrate dintre marile platforme de pe Internet (mobilizatorii) și simplii abonați la internet (mobilizații). Cei mobilizați nu doar că
Podcast – episodul 10 despre post-adevăr Read More »
Se pleacă de la o banală sticlă de lapte care ar putea fi vopsită (de ce nu?) în roșu. Și astfel se ajunge la întrebarea dacă acest nou obiect poate constitui un exemplu de deconstrucție… Ce ar fi de precizat este un fapt oarecum ciudat: deconstrucția însăși nu are o definiție fixă, înțelegerea caracteristicilor sale
Demolarea lui Derrida Read More »
Iată un exemplu clar al modului în care interpretarea politică a oricărei opinii (mai bine sau mai prost fundamentată științific, nu contează) are ca rezultat retorsiuni, mai mult sau mai puțin (ne)așteptate. Politichia se așează ca o cloșcă pe orice domeniu al activității umane… Și va încerca totdeauna să țină „sub control” opinii care contravin
Panta curbei clopotului Read More »
…greutatea se mută de pe noțiunea de a ști pe noțiunea de înțelegere a ceea ce consideri că „știi”. Și cred că aș subscrie la ideea că „înțelegerea” este un concept superior noțiunii de „cunoaștere”. Degeaba „știi” dacă nu înțelegi! Și analfabeții funcțional pot citi, au acces la informație, dar nu le e utilă deoarece
Camera chinezească a lui Searle Read More »
Vaguitatea e definită undeva (vezi Glosar de termeni filozofici) ca „prezența nedeterminării în semnificația unui cuvânt, a unei expresii sau a unui enunț, în măsură în care implicațiile sale sunt considerate imprecise în anumite privințe relevante”. Pare că Nicholas Rescher a vorbit mai mult despre astfel de noțiuni în „Epistemic logic. A survey of the
Predicate vagaboande Read More »
Nicholas Rescher susține că teoria deciziei raționale „ne poate lăsa în dilemă”, deoarece există două modalități aparent acceptabile de a aplica „mașinăria standard de analiză a valorii așteptate” la paradoxul său Dr. Psycho, cel care recomandă acțiuni contradictorii. El detectează o contradicție similară în problema lui Newcomb. Considerăm afirmațiile sale din punctul de vedere atât
Prescripția dr. Psycho Read More »
Experiment de gândire interesant, nu?… Practic, în ce constă problema? În esență, e vorba despre interpretarea conținutului gândurilor și actelor de comunicare umane. Și aici, s-au structurat două curente: unul „externalist”, care susține participarea factorilor externi la determinarea conținutului acestora (Putman, Kripke, Davidson) și unul „internalist” (Searle), ce susține că, de fapt, conținutul gândurilor e
Pământul geamăn al lui Putman Read More »
Suntem în fața așa-numitei probleme a tramvaiului/troleului (trolley problem). O prezentare mai detaliată a acestei probleme de Natură morală, poate fi găsită în articolul „Dilema troleibuzului și mașina morală”. Așa cum vedem aici, problema poate deveni presantă, în condițiile extrapolării ei la inteligența artificială și la roboți. Experimentul „Mașina morală” (moral Machine) este o altă
Un tramvai numit dezastru Read More »
