Zenon și atomiștii

Comentează / Blog / De

Warning: Undefined array key "series_post_list_box_selection" in /home/deepdesi/public_html/citesc/wp-content/plugins/organize-series/orgSeries-template-tags.php on line 189

Warning: Undefined variable $maximum_items in /home/deepdesi/public_html/citesc/wp-content/plugins/organize-series/addons/post-list-box/classes/PostListBoxRenderer.php on line 54
Acesta e articolul 4 din 21 al seriei „Mirarea filosofică”
Navigare în serie< Școala ioniană (Heraclit) și Școala eleată (Parmenide)Socrate >

Notă:

Discipol al lui Parmenide, pentru a-și sprijini maestrul în argumentare, Zenon din Elea a fost cel ce-a imaginat celebre paradoxuri și sofisme… Oferind o aparență de adevăr, sofismele nu sunt decât raționamente neîndoielnic false…
Zenon din Elea
Exagerarea:

Sofisme & paradoxuri

Hai alături!

dacă vrei să fii parte a comunității, abonează-te! Ai și opțiunea GRATUITĂ!

Abonare

Zenon din Elea

Pentru a ajuta înțelegerea gândirii lui Parmenode, Zenon din Elea, ilustrul său discipol, „s-a străduit să arate că, deși mișcarea și schimbarea domnesc într-adevăr în experiența noastră despre realitate, suntem totuși incapabili să le gândim”.

Pentru a dovedi asta, Zenon a dezvoltat o întreagă serie de sofisme. Spre exemplu, e luat cazul lansării cu arcul a unei săgeți, cea care la un moment dat se află în punctul A, pentru ca un pic mai târziu să ocupe locul B. Dar între aceste două locuri, ea a ocupat locul A’, între A și B, iar între locul A și A’ a trebuit să ocupe locul A”. Altfel spus, în fiecare moment al timpului, săgeata ocupă un loc determinat…

„Pentru a înlesni înțelegerea, să ne permitem un anacronism. Să luăm un aparat fotografic. În fiecare moment al traiectoriei, am putea fotografia săgeata ca ocupând un loc determinat, ca fiind în el. Oricât de mic ar fi intervalul dintre două din pozițiile ei succesive, este totdeauna posibil să introducem între ele altele în care săgeata este. Dar atunci, când anume trece săgeata dintr-o poziție în cea următoare? Când anume se mișcă, dacă în fiecare moment este într-un loc?
Zenon atinge astfel, cu o uimitoare simplitate, problematica mișcării în chiar miezul ei.”

Această profunzime a analizei l-a făcut pe Bergson ca, după două mii cinci sute de ani să arate că noi gândim mișcarea cu ajutorul unor imobilități…

„Zenon din Elea ne arată că, la drept vorbind, nu gândim mișcarea. Fără îndoială că vedem săgeata mișcându-se, dar nu putem gândi mișcarea ei, deoarece spiritul nostru e făcut pentru imuabil, identic, etern. Totuși trăim și ostenim în această lume unde totul este efemer și schimbător.”

Școala atomistă

Chiar dacă e mai neimportantă din punct de vedere filosofic, Școala atomistă merită menționată datorită unei ipoteze care peste secole avea să aibă un destin extraordinar.

„Gânditorii din această școală au încercat să conceapă realitatea introducând în ea, pe de o parte indestructibilitatea, parmenidiana densitate fără nici o neființă, iar pe de alta, în acord cu Heraclit, schimbarea, transformarea corpurilor în alte corpuri.”

Astfel, teoria lor făcea posibilă atât explicarea fenomenelor naturale de sub ochii noștri, cât și o soluție la problema unului și multiplului, a ființei permanente față cu ființele efemere.

„În schimb, atomii, plini, în care nu pătrunde nici o neființă, se mișcă în vid, după legi mecanice, întâlnindu-se și formând, după caz, combinații viabile sau nu. Teoria atomistă pune în joc hazardul și necesitatea.”

Desigur, dezbaterea nu s-a terminat… Heisenberg întreba: „Ce e atomul, la drept vorbind?”, iar Niels Bohr răspundea astfel: „Poate că într-o bună zi vom înțelege. Atunci însă, vom începe să înțelegem și ce înseamnă a înțelege…”

Voi continua să ofer conținut interesant (cel puțin în opinia mea 😛 )!
Dacă suntem pe aceeași lungime de undă, poate ai vrea să mă susții:

MIHAI Sandu
Urmărește-mă
Ultimele postari ale lui MIHAI Sandu (vezi toate)

Related Posts

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top