Warning: Undefined array key "series_post_list_box_selection" in /home/deepdesi/public_html/citesc/wp-content/plugins/organize-series/orgSeries-template-tags.php on line 189
Warning: Undefined variable $maximum_items in /home/deepdesi/public_html/citesc/wp-content/plugins/organize-series/addons/post-list-box/classes/PostListBoxRenderer.php on line 54
Notă:
Nscut la Amsterdam, Baruch Spinoza (1632-1677) n-a părăsit niciodată Olanda… Punând mai presus de orice independența gândirii și a ființei sale, el și-a câștigat traiul șlefuind lentile de ochelari, acceptând o viață de relativă sărăcie și publicând în timpul vieții doar două scrieri: „Principiile filosofiei carteziene” și „Tratat teologico-politic”. Urmare a scandalului declanșat (mai ales) de ce-l de-al doilea text, a decis să nu mai publice nimic…
„Independența cu orice preț – aceasta e trăsătura caracteristică a vieții și gândirii sale. Trăsătură ce ne apare cu atât mai importantă când ne gândim la noțiunea pe care el a plasat-o în centrul filosofiei sale. este vorba de noțiunea de necesitate. Independență-necesitate, scris cu liniuță de unire, acesta e Spinoza.”
Independență-necesitate
Cu referire doar la lucrarea sa intitulată „etica”, scrisă în limba latină, se poate spune că etica e legată intrinsec de libertate. Lucrarea seamănă cu un tratat de geometrie, cu axiome și definiții, Spinoza luându-și doar uneori libertatea de a introduce uneori scolii, explicații sau comentarii marginale..
În concepția lui Spinoza, „libertatea și necesitatea sunt una”. În lucrarea sa, filosoful parcurge un întreg drum pentru a ajunge la acestă concluzie. Pornește de la substanță, ajunge la Dumnezeu, substanța are atribute, ele fiind infinite ca număr, dar că noi nu cunoaștem decât două din ele, întinderea și gândirea.
„Adevărata libertate constă în a recunoaște necesitatea substanței unice cu tot ce decurge de aici.; și nu numai a o recunoaște, ci și a consimți la ea.”
Autoarea identifică o analogie cu stoicii, în aceea că și ei considerau că „a fi liber însemna a te afla în acord cu necesitatea lumii, necesitate ce decurgea din sufletul universal”.
Spinoza mai introduce o noțiune aceea de mod. modurile sunt afecte ale substanței. Practic, un mod este un fel de a fi trecător al substanței. „Modurile decurg din substanță așa cum proprietățile triunghiului decurg din triunghi.”
„Relația necesitate-libertate ne aduce în chiar miezul filosofiei lui Spinoza. Și cum în această carte ne interesează înainte de toate tema mirării filosofice, ne putem permite gândul că investigația sa filosofică a pornit tocmai din acest punct, din această mirare: cum se pot împăca, pe de o parte, necesitatea divină, iar de cealaltă, independența absolută din mine?”
Așa cum ne spune Jeanne Hersch, Spinoza pare să fie filosoful absolutului prin excelență.
„Libertatea și necesitatea nu mai sunt doi poli opuși: în absolut, ele devin sinonime. Pentru Dumnezeu, a fi liber înseamnă a exista potrivit propriei necesități, ceea ce face ca Dumnezeu să fie deopotrivă liber și necesar. Libertatea sa coincide cu necesitatea sa, precum și cu toateă necesitatea care decurge din el.”
Iar Spinoza distinge două aspecte ale substanței: natura naturans și natura naturata, respectiv natura creatoare și natura creată.
Referitor la cunoaștere, el identifică trei genuri ale ei: cunoașterea sensibilă (la nivelul generalităților, relativ puțin clară și ușor afectată de erori), gândirea rațională (un nivel la care se dezvoltă cunoașterea științifică) și cunoașterea intuitivă. Doar cea din urmă, spune Spinoza, este adevărata cunoaștere spre care ar trebui să năzuim…
„Drumul filosofiei e fără sfârșit…”
Voi continua să ofer conținut interesant (cel puțin în opinia mea 😛 )!
Dacă suntem pe aceeași lungime de undă, poate ai vrea să mă susții:
- Schimbare de soluție - 17 octombrie 2024
- Pseudoștiința medicală (16) - 10 octombrie 2024
- Pseudoștiința medicală (15) - 9 octombrie 2024