Închisoarea minții: religia!

De /
Acesta e articolul 1 din 36 al seriei „Fracturi logice în Biblie”
Navigare în serie2. Crearea cerului și pământului >

Intro

Câteva cuvinte explicative și începem analiza punctuală…

Nu cred că Dumnezeu ne-a vrut proști…

Fără pereți, gratii sau lanțuri, întemnițarea minții este cea mai grea închisoare. Este oarbă și înrobitoare…

Vino alături de noi!

dacă n-ai făcut-o încă, e momentul să ni te alături… Poți începe cu un abonament GRATUIT!

Abonare

Provocator. Dar necesar!

Începem un demers provocator! O serie dedicată textelor Bibliei, comune tuturor confesiunilor creștine. Biblia a influențat foarte mult formularea legilor și acțiunile diverselor guverne, dar și dezvoltarea normelor sociale.

interpretarea exactă a Bibliei variază în funcție de confesiune. compoziția a evoluat, de asemenea, de-a lungul secolelor, pe baza deciziilor luate de diferite consilii religioase (concilii ecumenice), precum ipoteticul Sinod Evreiesc din Jamnia (85-100 d.Hr.), Primul Sinod de la Niceea (325 d.Hr.), Sinodul de la Trent (1546 d.Hr.). ), și Conferința de la Hampton Court (1611 d.Hr.) sub conducerea regelui James I al Angliei.

În trecut, conducătorii bisericii declarau canoane și decrete care limitau sau chiar interziceau lectura biblică. În
noiembrie 1229 d.Hr., Consiliul de la Toulouse a creat un tribunal special cunoscut sub numele de Inchiziție, emițând următorul decret:

„Canon 14. Interzicem, de asemenea, ca laicilor să li se permită să aibă cărțile Vechiului sau Noului Testament; cu excepția cazului în care cineva din motive de devotament ar dori să aibă Psaltirea sau Breviarul pentru slujbele divine sau orele Sfintei Fecioare; dar le interzicem cel mai strict să aibă orice traducere a acestor cărți.”

La 8 aprilie 1546, Conciliul de la Trent i-a împiedicat și pe laici să acceseze Biblia, afirmând că cetățenii obișnuiți nu trebuie să se bazeze pe propriile interpretări, ci ar trebui să se adreseze autorităților ecleziastice pentru îndrumări biblice. La 18 noiembrie 1965, Sinodul al II-lea Ecumenic al Vaticanului, sub conducerea Papei Ioan al XXIII-lea, a emis un document intitulat „Constituția dogmatică despre revelația divină” (Dei Verbum). Acest document a declarat că Dumnezeu este atât inspiratorul, cât și autorul Vechiului și Noului Testament. Consiliul a permis ca Biblia catolică să fie citită numai sub îndrumarea unui preot și a declarat ca Bibliile necatolice să fie interzise catolicilor.

Contrazicând aceste hotărâri, în 1898, Papa Leon al XIII-lea a decretat o indulgență de trei ani de lectură spirituală pentru oricine citește Biblia cu mare evlavie timp de cel puțin cincisprezece minute pe zi. Acest decret a fost în conformitate cu „Manualul de indulgențe”, care afirmă că cei care sărută Cartea Evangheliei în timp ce recită următoarele versete li se vor acorda cinci sute de zile de indulgențe: „Fie ca păcatele noastre să fie șterse în virtutea cuvintelor Evangheliei”, „Fie ca citirea Evangheliei să fie mântuirea și ocrotirea noastră”, „Fie ca Hristos să ne învețe cuvintele Sfintei Evanghelii”.

De la conceperea ei, Biblia a fost foarte apreciată și citită pe scară largă, servind drept ghid și referință esențială pentru conduita umană. Întrucât atât de mulți consideră pasajele sale ca fiind cuvântul lui Dumnezeu, biblia este considerată fără reproș. Și totuși, o privire mai atentă asupra scrierilor biblice ne va dezvălui promisiuni și profeții eșuate, dar și contradicții majore.

În cadrul acestei serii de articole vom parcurge o listă cu principalele contradicții istorice, citate greșite, promisiuni și profeții deșarte, erori științifice și cărți inexistente menționate în Biblie. Cum să fie posibile acestea în texte ce se pretinde a fi inspirate de Dumnezeu?

Notă: E drept că cele prezentate au la bază (dacă nu se specifică altfel) textul Bibliei King James… Dar nu cred că cineva își imaginează că alte versiuni ale Bibliei, inclusiv cea pe care, poate o ai acasă, sau cea din care citește preotul la biserică diferă în mod radical de aceea.

Contradicții istorice și absurdități

Vechiul Testament

A. Povestea Creației

  1. Evenimentele cronologice ale creației

  • Geneza 1:1 – 2.25
    „La început*, Dumnezeu a făcut…”

Notă: Geneza 1 și Geneza 2 au relatări contradictorii despre cronologia creației.

  1. Geneza 1:1-2:3 Prima cronologie a creației
    i. Ziua 1: Cerul (cerul), Pământul și lumina
    ii. Ziua 2: Rai, apă
    iii. Ziua 3: Plante
    iv. Ziua 4: Soare, Luna, stele
    v. Ziua 5: Animalele
    vi. Ziua 6: Oamenii
    vii. Ziua 7: Dumnezeu S-a odihnit

Notă: Cum au fost definite zilele, în condițiile în care acestea sunt definite în raport cu poziția pământului și a soarelui? Iar soarele a fost creat doar în a patra zi?

  1. Geneza 2:4-25 A doua cronologie a creației
    i. Pământul și cerurile
    ii. Adam, primul om
    iii. Plante
    iv. Animale
    v. Eva, prima femeie (din coasta lui Adam)

Va continua…

Fii susținător!

N-ai vrea să sprijini printr-o mică donație conținutul gratuit al acestei platforme?
Sandu MIHAI
Urmărește-mă
Ultimele postari ale lui Sandu MIHAI (vezi toate)

Ținem legătura!

Nu facem spam! Citiți politica noastră de confidențialitate pentru mai multe informații.

wp-content/uploads/2023/02/holyBIBLE.png Fracturi logice în Biblie

O privire critică asupra textelor biblice, cu identificarea contradicțiilor istorice, declarațiilor citate greșit, profețiilor eșuate și ciudățeniilor din Biblie… Serie bazată pe cartea lui M. L. Gutierez, „The Bible Dilemma”.
Nu cred că Dumnezeu te-a vrut prost!

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to Top